Generatia Guyland, Snowflakes si Bamboccioni

Generatia Guyland, Snowflakes si Bamboccioni

Guyland generation, Snowflakes generation si Bamboccioni generation

Guyland, Snowflakes si Bamboccioni sunt termeni sociologici creati pe baza observatiilor facute de sociologi de ceva vreme. Spre ex, originea lui Guyland lui e atribuita lui Michael Kimmel, sociolog la State University din New York, care in 2008 a publicat o carte cu acelasi titlu.

guyland

Iata o recenzie facuta de New York Times in septembrie 2008: http://www.nytimes.com/2008/09/07/books/review/Yang-t.html?pagewanted=all
Guyland, in termeni nesofisticati inseamna inabilitatea tinerilor barbati de a se transforma in barbati maturi. Fenomenul a fost observat de sociologi de-a lungul catorva decenii la tinerii americani din zonele urbane care raman imaturi pina la anii de mijloc ai vietii ori nu se maturizeaza deloc. Ei sunt in majoritate persoane educate care, in anii studentiei dezvolta o viziune si mentalitate a vietii care le intirzie maturizarea ori le-o blocheaza in intregime. Sunt tineri care, traind ani la rind in campusurile universitate, izolati de realitate, dezvolta o cultura proprie, o mentalitate tipica, un set de valori de care nu se dezlipesc cu anii ori chiar deloc. Un exemplu al acestui tip de barbati a fost oferit de o echipa de fotbal, al carei comportament imatur si infantil a fost subiectul unui raport recent publicat si comentat in New Yorker: http://www.newyorker.com/culture/culture-desk/the-dehumanizing-sexism-of-the-harvard-mens-soccer-teams-scouting-report?intcid=mod-latest
La cursurile universitare tinerii de tip guyland stau impreuna, iau aceleasi cursuri, merg la masa impreuna, maninca aceasi mancare (prefera berea si pizza), merg la aceleasi evenimente sportive, si isi petrec weekendurile impreuna in betie ori in salile de biliard. Isi formeaza un cod de conduita aparte. Sunt imaturi in gandire, in vocabular, in comportament. Nu cunosc grijile vietii. Ramin necasatoriti. Pentru ei fetele sunt doar un mijloc de implinire carnala. Nu au orizonturi profesionale deosebite. Nu sunt motivati de nimic si nimeni. Sunt sarcastici. Locuiesc cu parintii, nu au bani sa-si inchirieze un apartament unde sa locuiasca singuri. Intirzie sa-si obtina chiar si un permis de conducere auto. Maninca mancarea parintilor, gatita de mama ori aflata in frigider, si nu contribuie la cheltuielile din casa. Pentru ca nu au bani. Se multumesc cu slujbe mediocre, mediocru platite, nu sunt ambitiosi sa avanseze la locul de munca. Nu ii pasioneaza politica ori implicarea in proiecte civice. Stau pe capul parintilor cit pot. Iar cind trebuie sa se dezlipeasca de parinti, se ingramadesc mai multi intr-o casa luata in chirie unde traiesc in grup si isi impart cheltuielile.
Fenomenul guyland, insa, nu e doar american. E intilnit peste tot in lumea occidentala, Taiwan, Corea de Sud si Japonia. Studiile de genul acesta sunt frecvente si denota aceasi problema si in Europa. Tinerii europeni traiesc cu mama si cu tata, nu se casatoresc, ajung in anii 30 ai vietii si inca sunt necesatoriti si continua sa locuiasca cu parintii. Acelasi fenomen incepe sa se simta si in Romania. In ultimii citiva ani, insa, sociologii au observat metamorfozarea stilului de viata guyland intr-un fenomen nou dar si mai ingrijorator, generatia post-guyland pe care sociologii o numesc “the snowflakes generation”, adica generatia fulgilor de zapada.

snowflksgen

Aceasta generatie nu e limitata doar la barbatii tineri si imaturi ci include si fetele. Cine sunt ei, cum se manifesta fenomenul acesta, e cazul sa ne ingrijoram?
Originea termenului ii este atribuita lui Claire Fox e o scriitoare britanica care a publicat o carte cu titlul I Find that Offensive! (“Ma ofensezi”!) Cartea descrie fragilitatea extrema a tinerilor britanici, mai ales a celor din universitati. Fox e de parere ca la generatia tanara britanica nu mai e vorba de imaturitatea intilnita tipic la oricare generatie tinara dar care in timp trece, mai ales dupa absolvirea universitatii. Societatea s-a obisnuit cu studentii necomformisti, intr-un sens rebeli, care pun la indoiala totul, se impotrivesc autoritatii, se cred mai buni si inteligenti decit toate generatiile care au trait inainte de ei, sunt anti-establishment, ori isi dispretuiesc, indirect, parintii, crezindu-se mai destepti decit ei. Generatia fulgilor de zapada e imatura in sens ireversibil, se ofenseaza extrem de repede, e supra-sensitiva, nu tolereaza nimic cu ce nu e de acord, e ofensata in perpetuitate si ramine ofensata in perpetuitate. In sensul acesta Fox crede ca generatia snowflakes e o simptoma structurala a societatii britanice si europene, dar una care nu e de bun augur.
Cum se manifesta emotional generatia fulgilor de zapada? In iulie publicatia britanica The Spectator le-a facut un profil nu tocmai magulitor. Sunt intr-o permanenta stare de depresie. Se estimeaza ca cel putin o treime din tinerii britanici intre 15 si 25 de ani sufera de anxietate ori depresie. Iau serotonin ori prozac pentru a contracara depresia. Sunt rupti de realitatea vietii de familie dar imersati in cultura mediei sociale. O jurnalista britanica de 25 de ani scria, anul trecut, un articol in The Telegraph numind generatia ei Epoca Disperarii (“Age of Desperation”). Jumatate din prietenii ei, scria ea, sufereau de anxietate si majoritatea dintre ei luau calmanti. Parintii lor se trag de cap. Cum este asa ceva posibil se intreaba ei, avind in vedere ca generatia copiilor lor e cea mai bine educata, hranita, la adapost si fara grijuri, din istoria omenirii? Generatia care, gratie tehnologiei moderne si a sacrificiilor generatiilor precedente, foarte probabil va ajunge sa traiasca mai mult ca oricare din strabunii ei.

bamboccioni

Problema nu se limiteaza doar la Marea Britanie. Fulgii de zapada sunt prezenti si in Italia, unde sunt mai cunoscuti cu numele de bamboccioni, un termen tradus in engleza ca “big dummy boys”, ceea ce tradus ar fi “baieti mari natangi”.

La noi exista? Oare cum sunt denumiti?

__________

Acest articol este oferit sub licența Școala de Optimism – 8imism®. Cred în libera circulație a informației cu și sau de/despre optimism/8imism. Doresc să împartășesc tot ceea ce are potențialul de a inspira și optimiza evoluția atât individuală, cât și colectivă.

Dacă proiectul Școlii de optimism si www.8imism.ro vă inspira și simțiți că aveți un mesaj de transmis, puteți să ne trimiteți articolele voastre pe adresa de email scoaladeoptimism(at)gmail.com

Dacă v-a plăcut acest articol și doriți să îl introduceți pe pagina sau blogul dumneavoastră, sunteți încurajați să o faceți prin crearea unei legături/link spre adresa acestui site.

TeacherTino

Despre: Constantin Serban este autor pentru Scoala de optimism (8imism), psiholog practicant si art terapeut GreenArts Therapy.

“Ne-am născut plângând, deci ramanem datori să murim râzând!”

Mai multe despre autor pe tino.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *